Grupul de partizani anticomuniști români din Bucovina ce a acționat în perioada 1949-1955 a purtat numele liderului acestuia, Gavril Vatamaniuc. Dat afară în anul 1948 din cadrul jandarmeriei după ce intră într-un conflict ideologic cu locțiitorul politic, sergentul major de jandarmerie Gavril Vatamaniuc din Constanța, nimeni altul decât fratele partizanului Ion Vatamaniuc (1903-1992), ajunge rapid în atenția Securității și este pus sub urmărire.
Așteptându-se să fie oricând arestat, Gavril Vatamaniuc se refugiază la sfârșitul lunii noiembrie a anului 1949 în pădurile din zona Suceviței, în județul Suceava. În acele păduri își construiește un adăpost rudimentar, unde primea din când în când alimente din partea familiei. Peste un an de zile i se alătură alți membri, aceștia aducând cu dânșii însă și arme.
În ciuda faptului că Securitatea reușise să-și infiltreze informatori printre angajații ocolului silvic, majoritatea dintre aceștia au ajuns să-i ajute pe partizani, aducându-le mâncare și oferindu-le informații importante.
La începutul anului 1955, cu ajutorul unui pădurar, trupele de securitate le descoperă ascunzătoarea și năvălesc peste ei, în timp ce în ascunzătoare se găseau doar Motrescu și Vatamaniuc. Au loc câteva schimburi de focuri, din care scapă ambii partizani, însă aceștia în încercarea lor de a scăpa împușcă trei soldați și un câine (n.r. (Ion Popescu, Gheorghe Dumitrache, Mihai Vălimăreanu și câinele său, Afumatu).
La 18 octombrie 1955, după ce Securitatea obține prin constrângerea lui Vasile Marciuc informații despre locația lui Gavril Vatamaniuc, acesta este arestat în satul Voievodeasa.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
La 18/30 octombrie 1883 România a aderat la Tripla Alianță printr-un tratat bilateral cu Austro-Ungaria. Tendința Imperiului Țarist de a controla toată Marea Neagră și a stăpâni gurile Dunării pentru a avea un cap de pod pentru a institui o “A Treia Romă”, de a ajunge la Constantinopol și Strâmtori, precum și experiența […]