Spre deosebire de România, unde președintele țării și o parte a clasei politice s-au manifestat împotriva sărbătoririi Trianonului, în Ungaria ziua de 4 iunie a reprezentat o zi plină de comemorări și de manifestări cultural patriotice, pe alocuri cu discursuri și îndemnuri iredentiste, revizioniste.
Ziua de 4 iunie 1920 este considerată o cumplită tragedie în Ungaria, și nici măcar nu se ia în calcul ideea că acel moment reprezintă piatra de temelie a statului modern ungar independent, după secole de dispariție din istorie, urmate de o bizară simbioză dualistă, mai mult sau mai puțin avantajoasă, cu Austria.
La 100 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon, în mediul virtual din Ungaria și nu numai, atât partidele politice, instituții publice, instituții de învățământ, cluburi sportive, organizații culturale, politicieni, jurnaliști, etc au distribuit o hartă a Ungariei Mari în care au înglobat și Transilvania. Pe reprezentarea grafică a hărții, în locul unde ar fi trebuit reprezentată Transilvania, apare o imagine cu o căsuță din comuna Ghimeș-Făget, din județul Bacău, o comună aflată la la limita cu județele Harghita și Neamț, în zona pasului Ghimeș din munții Ciuc, pe valea Trotușului.
Ungurii pătimași numesc acest loc din Ghimeș-Făget drept “Graniţa de o mie de ani”, organizând aproape în fiecare an pelerinaje până la ruinele Cetății Rákóczi, vechi punct vamal.
După reorganizarea administrativă a României, comuna a fost transferată în anul 1950 raionului Miercurea-Ciuc din regiunea Stalin, iar mai apoi, în anul 1952 raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, comuna a trecut în administrarea județului Bacău.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Luni, 15 iunie a.c., atât municipalitatea ieșeană cât și unele dintre partidele locale, vor organiza manifestări de comemorare la împlinirea a 131 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu. Dacă Primăria Municipiului Iași îi invită pe ieșeni să participe la comemorarea a 131 de ani de la moartea poetului […]