Românii din Ucraina: „NU NE FURAȚI LIMBA ROMÂNĂ!”
Dacă nu se anunţa prealabil despre protestul românilor din regiunea Cernăuţi, care s-au adunat la 17 octombrie curent în faţa Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi în număr de peste 400 de persoane pentru a-şi apăra de ucrainizare, în mod paşnic, civilizat şi democratic, şcolile cu limba română de predare, protestând vehement faţă de articolul 7 al noii legi a educaţiei ce limitează dreptul minorităţilor naţionale la învăţământ în limba maternă, practic, în cazul nostru, pune cruce pe învăţământul în limba română, aveai impresia că românii din ţinut sunt cei mai apăraţi şi ocrotiţi de poliţia cernăuţeană, căci până la locul manifestării trebuia să treci câteva redute.
Îi păzeau bine pe reprezentanţii „Corpului naţional”, care au ocupat intrarea în clădirea cu lei cu mult mai înainte de a se aduna românii şi care au încercat, de câteva ori, să-i provoace pe protestatarii veniţi să-şi apere graiul, scandând: „Statul nostru, legile noastre”, „Ia aminte, române, eşti cetăţean al Ucrainei”, „Fraţi români, determinaţi-vă, sunteţi cu Ucraina ori cu Putin?”.
Românii din Ucraina: „NU NE FURAȚI LIMBA ROMÂNĂ!”
Nu înţelegem poziţia ultranaţionaliştilor ucraineni: ce legătură are Putin cu faptul că ne apărăm graiul şi neamul? Or, atunci, când am fost „eliberaţi”, deportaţi, masacraţi, omorâţi prin foamete şi munci silnice în lagărele morţii de sovietici, ne-a întrebat cineva dacă dorim? Ca şi acum, când ne lipsesc de limba maternă?
Trăind într-o ţară democratică şi civilizată precum pretinde a fi Ucraina, nu mai avem dreptul la propria opinie,la graiul strămoşilor şi identitate naţională? Or, din nou se încearcă să ne învinuiască pe noi, românii, cetăţeni toleranţi ai statului în care trăim, de separatism, că suntem duşmani ai ucrainenilor?
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsChiar până a începe manifestarea, Oksana Paliiciuk, şefa Departamentului Învăţământ şi Ştiinţă a ARS, a ţinut să liniştească spiritele aprinse ale românilor prin faptul că cei de la conducerea regiunii sunt oricând gata de dialog : „aşteptăm expertiza comisiei veneţiene, însă Legea e lege şi trebuie s-o îndeplinim”. Ce-i drept, dialogul trebuia început încă până la adoptarea şi promulgarea legii.
Dacă eram auziţi, înţeleşi, drasticul articol nr.7 era modificat sau exclus, nu se ajungea la proteste şi indignarea opiniei minorităţilor naţionale. Cuvintele conducătorului învăţământului din regiune au trezit revolta protestatarilor, care au început să scandeze: „Ганьба!” („Ruşine!”).
Sursa: ZorileBucovinei.com
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
